România continuă să atragă mii de muncitori din Nepal, Sri Lanka și India, pe fondul unui deficit cronic de personal în sectoare esențiale ale economiei. Pentru mulți dintre aceștia, diferența salarială reprezintă principalul motiv pentru care aleg să lucreze în România, unde veniturile sunt de câteva ori mai mari decât în țările de origine.
Grup de indieni pe o bancă pe Lacul Morii în București FOTO Shutterstock
Piața muncii din România traversează și în 2026 o situație paradoxală. În timp ce unele companii trec prin restructurări și concedieri, altele se confruntă cu dificultăți tot mai mari în ocuparea posturilor vacante . Lipsa de personal afectează în special domenii precum construcțiile, producția, logistica, transporturile, retailul și HoReCa, unde recrutarea și retenția angajaților rămân provocări majore.
În acest context, angajatorii români apelează tot mai des la muncitori din afara Uniunii Europene, în special din Nepal, Sri Lanka și India. Cererea pentru lucrători străini a crescut de trei până la patru ori în ultimii doi ani, pe fondul deficitului accentuat de personal din sectoarele operaționale.
Salariile din România, de două până la patru ori mai mari
Diferențele salariale explică în mare măsură interesul muncitorilor asiatici pentru piața românească. În România, salariul minim net este de aproximativ 575 de euro, iar salariul mediu net depășește 1.000 de euro lunar.
Prin comparație, în Nepal salariul minim este estimat la 110-120 de euro, iar salariul mediu se situează între 220 și 290 de euro. În Sri Lanka, salariul minim este de aproximativ 80-90 de euro, iar salariul mediu ajunge la 280-380 de euro. În India, salariul minim este estimat între 100 și 150 de euro, în timp ce salariul mediu variază între 320 și 430 de euro.
Astfel, nivelul salarial mediu din Nepal, Sri Lanka și India este de două până la patru ori mai mic decât cel din România, ceea ce transformă piața românească într-o destinație atractivă pentru cei care caută oportunități mai bine plătite.
La nivelul ofertelor salariale, în România veniturile pentru lucrătorii străini pornesc de la aproximativ 2.700-3.500 de lei net pentru muncitori necalificați și operatori. În construcții și producție, salariile ajung la 4.500-5.000 de lei net, iar în cazul șoferilor profesioniști pot depăși 5.000-10.000 de lei net lunar, în funcție de experiență, diurnă și specificul activității.
Cazarea și alte beneficii cresc atractivitatea ofertelor de muncă
Pe lângă salarii, mulți angajatori suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă diverse beneficii suplimentare, ceea ce face ofertele din România și mai atractive pentru lucrătorii străini.
„În cazul lucrătorilor străini, legislația românească nu impune în mod general angajatorului obligația de a asigura gratuit atât cazarea, cât și masa. Aceste beneficii sunt stabilite prin contractul de muncă, oferta de angajare sau politicile interne ale companiei. În practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților.
În sectorul transportului de mărfuri, pentru șoferii de camion recrutați din afara UE, angajatorii asigură frecvent cazarea în perioadele petrecute în România și acordă tichete de masă sau diurnă, după caz, conform prevederilor legale și politicilor companiei. Aceste beneficii se adaugă salariului și sunt menite să acopere cheltuielile generate de activitatea desfășurată în afara domiciliului” , a declarat Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, pentru „Adevărul”.
Deficitul de personal împinge companiile către recrutarea internațională
Potrivit specialiștilor în recrutare, problema pieței muncii nu mai este lipsa generală de candidați, ci lipsa oamenilor potriviți pentru posturile care susțin activitatea de bază a economiei.
„Deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal. OUG 32/2026 aduce reguli noi și mai mult control în recrutarea internațională, dar reconfirmă o realitate clară a pieței muncii: România continuă să depindă de forța de muncă externă, în special din țări precum India, Nepal, Sri Lanka. Noua legislație obligă companiile să gestioneze recrutarea internațională într-un mod mai structurat, mai predictibil și mai profesionist” , a explicat Cosmin Șerban.
Pentru anul 2026, statul român a aprobat un contingent de 90.000 de muncitori străini non-UE, ca răspuns la lipsa de personal raportată de companii. Cele mai mari nevoi sunt înregistrate în zona ocupațiilor operaționale, unde deficitul de forță de muncă afectează direct activitatea economică.
600 de filipinezi șoferi de TIR vor ajunge în România. Angajatorii r…
Read the full article at Adevărul →
RO