Economia României traversează o perioadă de reașezare structurală profundă. Datele oficiale centralizate după primul trimestru al anului 2026 indică o volatilitate crescută în sectorul antreprenorial. Această evoluție vine pe fondul unei corecții macroeconomice care a început să își arate efectele încă din a doua jumătate a anului trecut.Potrivit experților de la Sierra Quadrant, trimestrul al II-lea din acest an va da dimensiunea reală a crizei din România.
Tot mai multe companii mari, în colaps. Foto arhivă
Numărul de companii care au intrat în incapacitate de plată în primele trei luni ale acestui an reflectă o presiune acumulată din cauza costurilor ridicate cu finanțarea și a contracției consumului pe anumite segmente cheie.
Domenii tradițional vulnerabile, precum construcțiile, comerțul cu amănuntul și transporturile, continuă să domine topul procedurilor deschise la tribunalele comerciale.
Cel mai grav este faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori.
Privind pe ansamblu, datele de la Registrul Comerțului și Institutul Național de Statistică arată că 66 de companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în T1 2025.
„ Asistăm la o adâncire a problemelor economice pe lanțurile de business, cu impact puternic în zone precum comerțul, energie, industrie și servicii. Sunt tot mai multe firme cu sute de angajați care, pe fondul problemelor economice, ajung să apeleze la soluțiile de salvare oferite de mecanismele insolvenței” , afirmă Ovidiu Neacșu, practician în insolvență cu aproape 30 de ani de experiență și partener coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit analizei, fenomenul s-a amplificat începând din luna martie, dovadă că din totalul celor 1.829 de insolvențe înregistrate în primul trimestru, 738 (40%) au fost deschise în a treia lună din an.
„ Dincolo de situația din comerț, din industrie și servicii, o amplă deteriorare a climatului investițional se remarcă în agricultură unde rata insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an. Explicația este o suprapunere dureroasă de factori: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare ”, spun specialiștii.
„ Fermele și companiile agricole românești s-au confruntat simultan cu recolte compromise, credite scumpite și contracte de export instabile. Multe dintre ele au supraviețuit unui an dezastruos așteptând că 2026 va fi mai bun. Din păcate, nu se anunță vremuri prea bune” spune Neacșu.
Industria, printre victimele de serviciu
Pe lista insolvențelor din 2026 se află foarte multe companii industriale. De la sectorul agroalimentar la construcții metalice și prelucrarea lemnului, sunt tot mai multe companii care se confruntă cu costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. În paralel, încetinirea economiei germane - principalul partener comercial al României - afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene.
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, există o cauză profundă care leagă toate aceste insolvențe și care face situația din 2026 diferită de valurile anterioare. Nu este vorba doar de companii cu probleme structurale.
Este vorba de un blocaj de plată care s-a rostogolit ani la rând prin economie și a ajuns acum la nivelul actorilor care susțineau funcționarea ei.
„ Blocajul financiar devine cea mai mare problemă pe lanțurile economice. Plățile se fac din ce în ce mai greu, iar întârzierile de plată se transferă din mediul de business până în cel de finanțare. Efectele sunt inerente. Proiectele de tip credit furnizor sunt tot mai limitate, iar infuziile de lichiditate din piețe devin tot mai reduse” , afirmă Ovidiu Neacșu.
Situația este cu atât mai gravă cu cât creditul comercial, principala metodă de finanțare în economia românească, este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar. ,,Efectele blocajelor din acest sistem se răspândesc rapid către tot lanțul economic ”, mai spune expertul.
Trimestrul al doilea, testul real pentru creditori
Semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru lunile următoare. Concentrarea insolvențelor în luna martie sugerează o accelerare a presiunii care se va resimți și în T2 2026. Prognozele din piață indică o posibilă revenire abia de anul viitor.
Până atunci, testul real pentru sistemul bancar se mută în trimestrul al doilea: câte dintre companiile aflate acum în dificultate primesc aprobarea pentru concordat preventiv și câte intră în faliment operațional. Răspunsul va depinde, în parte semnificativă, de modul în care băncile - cel mai adesea principalii creditori - aleg să gestioneze expunerea.
ANAF pune lupa pe firmele cu mari probleme financiare: noile reguli de avertizare timpurie
„ Ade…
Read the full article at Adevărul →
RO