O mușcătură de căpușă poate părea un incident minor, însă în unele cazuri poate declanșa o reacție alergică severă, întârziată și potențial fatală la consumul de carne roșie. Fenomenul, cunoscut sub numele de sindromul alfa-gal, este o afecțiune tot mai monitorizată de medici, pe măsură ce numărul cazurilor crește, iar în unele situații pacienții ajung să descopere alergia abia după episoade repetate de reacții severe.
O mușcătură de căpușă poate declanșa o reacție alergică majoră. Foto arhivă
Sindromul alfa-gal nu este o alergie alimentară obișnuită și nici nu funcționează după mecanismele clasice ale intoleranțelor. Problema pornește de la un tip de zahăr numit alfa-gal, prezent în carnea majorității mamiferelor, dar absent la oameni și la alte primate.
După o mușcătură de căpușă, acest zahăr poate fi introdus în organism într-un mod neobișnuit, direct prin piele în fluxul sanguin, ceea ce determină sistemul imunitar să îl perceapă ca pe o amenințare, scrie APnews . În timp, organismul dezvoltă anticorpi care reacționează agresiv la expunerea ulterioară, inclusiv atunci când persoana consumă carne de vită, porc sau miel.
După cum a explicat cercetătorul Scott Commins, de la Universitatea din Carolina de Nord, reacția este legată de modul în care acest zahăr ajunge în organism: „ Dacă toate acestea s-ar întâmpla pe cale orală și am mânca alfa-gal așa cum facem cu fripturile sau grătarul, atunci nu am deveni alergici.”
Simptomele care apar la ore după consumul de carne
Unul dintre elementele care complică diagnosticul este faptul că reacția nu apare imediat după masă, ci la câteva ore distanță. Persoanele afectate pot dezvolta urticarie, mâncărimi intense, umflarea buzelor sau a gâtului, dificultăți de respirație, dar și simptome digestive precum greață, vărsături sau dureri abdominale.
În multe cazuri, simptomele se intensifică progresiv, iar pacienții nu fac legătura imediată între ceea ce au mâncat și reacția organismului, ceea ce întârzie diagnosticul și crește riscul de episoade severe.
De ce cazurile sunt în creștere
Specialiștii spun că există două explicații principale pentru creșterea numărului de diagnostice. Pe de o parte, medicii și pacienții sunt mai conștienți de existența sindromului, ceea ce duce la identificarea mai multor cazuri. Pe de altă parte, aria de răspândire a căpușei implicate se extinde.
Căpușa „stea singuratică”, principalul vector asociat sindromului în Statele Unite, a fost raportată inițial în regiunile sudice și estice, însă în ultimii ani a apărut și în zone mai nordice, inclusiv în regiunea Marilor Lacuri. Cercetătorii atrag atenția că și alte specii de căpușe ar putea contribui în viitor la răspândirea afecțiunii.
Estimările Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor indică faptul că aproximativ 450.000 de persoane ar fi putut dezvolta această alergie, ceea ce sugerează că fenomenul nu mai este unul izolat.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul sindromului alfa-gal nu se bazează exclusiv pe analize de laborator. Medicii iau în calcul un cumul de factori, inclusiv simptomele raportate de pacient, istoricul de expunere la mușcături de insecte și rezultatele unui test de sânge care detectează anticorpi specifici.
Ghidul unei vacanțe sănătoase. Sfaturile medicilor pentru a evita problemele de sănătate în concediu
Totuși, specialiștii avertizează că un rezultat pozitiv nu înseamnă automat prezența bolii. Testele pot indica sensibilizare fără ca pacientul să dezvolte efectiv reacții clinice.
După cum a explicat Scott Commins, „ analizele de sânge în sine sunt excelente, dar nu te poți baza doar pe ele pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele reale .”
Ce alimente pot declanșa reacții
Persoanele diagnosticate sunt, în general, sfătuite să evite carnea provenită de la mamifere, inclusiv carnea de vită, porc și miel. În unele cazuri, reacțiile pot fi declanșate și de produse derivate, precum gelatina sau anumite alimente procesate care conțin subproduse animale.
Există însă și situații în care pacienții tolerează produse lactate precum laptele, brânza sau untul, deși acest lucru variază de la caz la caz, în funcție de severitatea alergiei.
O excepție rară este reprezentată de carnea provenită de la porci modificați genetic pentru a nu produce alfa-gal, aprobați în Statele Unite ca parte a unor cercetări medicale experimentale.
Tratament și evoluția bolii
Până recent, singura formă de gestionare a sindromului era evitarea strictă a alimentelor declanșatoare și purtarea unui injector de adrenalină pentru situații de urgență. În ultimii ani însă, cercetarea a avansat, iar autoritățile medicale au aprobat terapii care pot reduce severitatea reacțiilor alergice.
Un exemplu este medicamentul injectabil omalizumab, cunoscut comercial ca Xolair, utilizat inițial pentru astm sever și alte alergii, care poate reduce intensitatea reacțiilor în cazul expunerilor accidentale.
Totuși, tratamentul nu vindecă afecțiunea, ci doar ajută la controlul simptomel…
Read the full article at Adevărul →
RO