Wages will rise in 2026 as well, but Romanians will not fully feel the difference in their pockets

Inflația a urcat la 10,9% în luna mai, energia electrică s-a scumpit cu peste 55% într-un an, salariul mediu net a scăzut în aprilie, iar pensia medie a înregistrat un recul în primul trimestru al anului. Toți acești indicatori arată o deteriorare accentuată a puterii de cumpărare. Analiștii consultați de „Adevărul” spun că românii vor resimți tot mai puternic efectele scumpirilor, iar capacitatea statului de a interveni este limitată de situația bugetară și de contextul politic.

Puterea de cumpărare se prăbușește sub presiunea inflației. Foto arhivă

Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică confirmă presiunile tot mai mari asupra veniturilor populației. Rata anuală a inflației a ajuns la 10,9%, menținând România pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor. În același timp, salariul mediu net a scăzut cu 1,6% în aprilie față de luna precedentă, iar pensia medie lunară a fost mai mică cu 0,8% în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut.

Economiștii Radu Nechita și Adrian Negrescu avertizează că efectele se văd deja în consum și că următoarele luni vor fi decisive pentru economia românească.

Radu Nechita: Ne vom descurca mai greu

Întrebat cum estimează că se vor descurca românii în perioada imediat următoare, profesorul de economie Radu Nechita afirmă că perspectivele depind în mare măsură de direcția pe care o va urma viitorul guvern.

„Ne vom descurca mai greu deoarece marja de manevră a guvernului viitor, oricare ar fi el, este mai redusă decât declară și par să și creadă cei mai mulți politicieni și alegători.

Fie avem un guvern care continuă reformele cu aspectele mai puțin populare, adică prin reduceri de cheltuieli publice, inclusiv a numărului de angajați în sectorul public (adică ceea ce declara că intenționează guvernul dat jos recent), fie vom avea un guvern care va mima reformele sau chiar va veni cu aceleași politici de risipă a banului public care ne-au adus în această situație”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, în primul caz, va fi „ o traversare a deșertului, dar cu țintă, cu speranța de a avea o creștere economică sănătoasă într-un orizon de timp de un an sau doi, o valorificare a sacrificiilor deja făcute (și care, este adevărat, au fost foarte inegal suportate) prin transformarea lor în credibilitate și într-un aflux de resurse din străinătate care să ridice capacitățile noastre productive” .

În al doilea caz, punctează profesorul de economie, „ ar fi întoarcerea din drum, alergatul după mirajul banilor gratis, a consumului pe datorie”.

„ Consecința ar fi o prăbușire a credibilității, o secare a surselor de capital și granturi din afară. Problemele structurale ale statului român – incapacitatea lui de a-și finanța propriile cheltuieli supradimensionate – nu vor dispărea ci vor fi amplificate de secarea fondurilor prin continuarea procedurii de deficit excesiv (care este operațională, adică România are de trecut niște evaluări chiar în acest an), cu tot riscul de blocare a accesului la fonduri europene, de eventuala retrogradare a ratingului de țară la nivelul „ne-recomandat investițiilor” și de evitarea României de către investitorii privați. În acest caz, iluzia s-ar lovi de realitate, iar costurile pentru populația fără cutii de pantofi pline cu euro ar fi greu de suportat. Mai rău, viitorul ar fi și el afectat negativ deoarece măsurile impuse din exterior în urgență nu vor ține cont de capacitatea economiei românești de a genera creștere economică viitoare, vor ține cont doar de capacitatea de a rambursa creditele luate în regim de urgență ”, a adăugat Nechita.

Poate statul să oprească scăderea nivelului de trai?

Întrebat dacă statul ar putea face ceva pentru a îmbunătăți nivelul de trai, Radu Nechita susține că soluțiile există, însă presupun asumarea unor măsuri dificile și renunțarea la politicile care au alimentat dezechilibrele actuale.

„Statul înseamnă politicieni. Da, ar putea din punct de vedere economic, dar politicienii au viziune pe termen scurt și trebuie să satisfacă niște alegători cu o educație economică precară, victime voluntare ale unor iluzii pe care politicienii le întrețin și amplifică în loc să le combată.

Orice soluție presupune acceptarea realității (situația este foarte gravă), înțelegerea cauzelor (am ajuns aici pentru că statul a cheltuit prea mult și a ciomăgit fiscal întreprinzătorii și angajații din sectorul privat) și a alternativelor pe care le-am prezentat mai sus.

Puterea de cumpărare depinde de puterea de producere a bunurilor și serviciilor cumpărate, nu de puterea de a produce bani și iluzii. Ciomăgeala fiscală a sectorului privat trebuie să înceteze și cura de slăbire a statului trebuie să înceapă”, a explicat Nechita.

Adrian Negrescu: Inflația a devenit cea mai gravă afecțiune cronică a economiei

Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că statisticile publicate de INS confirmă ceea ce populația resimte deja în viața de zi cu zi.

„Datel…