Opt din zece români consideră că nivelul taxelor este excesiv, iar peste jumătate recunosc că în ultimul an au fost nevoiți să își consume economiile sau au rămas fără rezerve financiare. Dincolo de dezbaterea despre fiscalitate, datele unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP conturează o realitate economică mai profundă: tot mai mulți români au sentimentul că muncesc mai mult pentru a-și acoperi obligațiile și tot mai puțin pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai.
Majoritatea românilor spun că nu mai fac față costurilor. Foto arhivă
În ultimii ani, românii au fost nevoiți să facă față unui cumul de factori care le-au afectat puterea de cumpărare . Creșterea prețurilor la energie și combustibili, majorarea costurilor asociate locuirii, scumpirea alimentelor și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au schimbat radical percepția asupra stabilității financiare.
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026 arată că nemulțumirea populației nu este generată doar de nivelul taxelor, ci și de sentimentul că efortul financiar cerut cetățenilor nu este însoțit de servicii publice mai bune sau de o îmbunătățire vizibilă a calității vieții.
Creșterea cotei standard de TVA la 21% și scumpirile succesive au amplificat această stare de oboseală economică. Pentru mulți români, problema nu mai este reprezentată de o măsură fiscală punctuală, ci de impresia că fiecare nouă modificare legislativă înseamnă costuri suplimentare pentru populație.
Datele studiului indică o ruptură profundă între contribuabil și arhitectura fiscală a statului. Nu mai vorbim doar despre nemulțumiri conjuncturale, ci despre o neîncredere care pare să se consolideze de la an la an.
Opt din zece români consideră că taxarea este excesivă
Percepția asupra fiscalității este una dintre cele mai clare concluzii ale cercetării. Nu mai puțin de 81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă. Doar 11,2% cred contrariul, în timp ce 7% nu au putut formula o opinie.
În același timp, doar 20,2% consideră că politicile fiscale actuale se îndreaptă într-o direcție bună. Peste jumătate dintre respondenți spun că direcția este greșită, iar aproape trei din zece nu mai reușesc să identifice o strategie clară.
Mesajul transmis de participanți este unul care depășește simpla nemulțumire față de taxe. Românii nu contestă neapărat ideea de a contribui la bugetul public, ci modul în care este construit raportul dintre contribuție și beneficiu.
„ Românii nu resping ideea de a contribui, resping lipsa de echilibru. Oamenii ar accepta mai ușor taxarea dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și mai mult respect pentru banii colectați. În schimb, percepția dominantă este că cetățeanul plătește tot mai scump, în timp ce statul livrează tot mai puțin ”, arată studiul.
Această percepție este alimentată și de dezbaterile publice privind privilegiile unor categorii de bugetari sau demnitari, într-un moment în care populației i se cere să accepte măsuri de austeritate și costuri mai ridicate.
Clasa de mijloc începe să își consume rezervele financiare
Poate cea mai îngrijorătoare concluzie a studiului este legată de situația financiară a gospodăriilor.
Datele arată că 39,1% dintre respondenți au fost nevoiți să utilizeze economiile acumulate anterior pentru a face față cheltuielilor din ultimele 12 luni. Alți 15,1% spun că au rămas complet fără economii.
În același timp, 18,4% afirmă că veniturile și cheltuielile sunt perfect echilibrate, ceea ce în termeni practici înseamnă că banii se termină odată cu luna și nu mai există spațiu pentru economisire.
Doar 22,5% au reușit să pună deoparte o sumă modestă, iar numai 4,9% spun că economisesc mai mult decât înainte.
Privite împreună, cifrele arată că peste jumătate dintre respondenți fie au intrat deja în economii, fie și-au epuizat complet rezervele financiare. Pentru economiști, acesta este unul dintre cele mai clare semnale de vulnerabilitate financiară, deoarece economiile reprezintă principalul mecanism prin care familiile absorb șocurile economice, de la pierderea unui loc de muncă până la creșteri bruște ale costului vieții.
În momentul în care aceste rezerve încep să dispară, orice nouă presiune financiară poate avea efecte mult mai puternice asupra nivelului de trai.
Veniturile medii nu mai garantează confortul financiar
Un aspect relevant al studiului este profilul respondenților. Cea mai numeroasă categorie este formată din persoane care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, reprezentând 25,1% din total. Alte categorii importante sunt cele cu venituri între 4.001 și 5.000 de lei și între 7.001 și 9.000 de lei.
Aceste date arată că dificultățile financiare nu mai sunt specifice exclusiv persoanelor cu venituri reduse. Ele se regăsesc inclusiv în rândul celor care, teoretic, fac parte din clasa de mijloc.
În ultimii ani, creșterea accelerată a costurilor pentru locuire, utilități, tran…
Read the full article at Adevărul →
RO