Pe hârtie, România are un PIB pe cap de locuitor de 21.177 euro în 2026, conform prognozei pe profil teritorial a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Cifra aceasta, însă, ascunde o țară fracturată: un locuitor al Bucureștiului produce, în medie, de 6,4 ori mai multă valoare economică decât un locuitor al Vasluiului.
Coada clasamentului: Moldova
Cele mai sărace cinci județe ale țării, potrivit estimărilor CNSP pentru 2026, sunt toate situate în jumătatea de est și sud a țării: Vaslui (9.320 euro/locuitor), Botoșani (9.603 euro), Giurgiu (9.936 euro), Călărași (11.051 euro) și Suceava (11.502 euro). Patru din cinci sunt județe moldovenești, confirmând un tipar cunoscut al geografiei economice românești – regiunea Nord-Est rămâne, de aproape patru decenii de tranziție și integrare europeană, zona cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare din UE.
J urnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici :
Abonează-te
Vasluiul produce mai puțin de jumătate din media națională (44%) și aproximativ 16% din ce produce Bucureștiul pe cap de locuitor. Pentru un vasluian, asta se traduce concret: un salariu net mediu estimat la 4.111 lei în 2025, față de 7.368 lei în Capitală – o diferență de 79%, mai mare decât diferența de cost al vieții dintre cele două zone.
Vârful clasamentului: energie, capital și aglomerare
La polul opus, Bucureștiul domină categoric, cu 59.600 euro pe cap de locuitor – de peste 2,8 ori media națională. Urmează Clujul (30.639 euro), singurul județ, în afara Capitalei, care trece de pragul de 30.000 euro pe cap de locuitor folosit convențional pentru a defini o economie „bogată” în termeni europeni. Pe locurile trei și patru se află Timiș (25.836 euro) și Gorj (25.126 euro), urmate de Constanța (24.893 euro) și Prahova (24.195 euro).
Cazul Gorjului merită o explicație, pentru că nu se încadrează în tiparul evident al celorlalte județe din top. Gorjul nu are un sector de servicii dezvoltat și nici o aglomerare urbană comparabilă cu Clujul sau Timișoara – are Hidroelectrica și un complex energetic concentrat în jurul Mineri și termocentrale, companii care generează o valoare economică enormă cu un număr relativ mic de angajați. PIB-ul pe cap de locuitor măsoară productivitatea unei economii, nu venitul locuitorilor ei: un județ poate produce mult și totuși poate avea servicii publice sărace și un nivel de trai care nu reflectă cifra agregată. Asta explică de ce Gorjul apare în topul național al PIB-ului, dar nu și în topul calității vieții.
Anatomia decalajului: de ce nu se reduce
Privind doar cifrele pentru 2026 s-ar putea trage concluzia că România recuperează din diferențe – județele sărace cresc, în termeni procentuali, mai rapid decât cele bogate. Vasluiul, de exemplu, este proiectat să crească cu 18,8% între 2026 și 2028, față de doar 6,7% pentru București și 11,7% pentru Cluj. Acesta este un efect matematic firesc al convergenței de bază joasă: e mult mai facil să crești cu două cifre procentuale când pleci de la 9.320 euro decât atunci când pleci de la 59.600 euro.
Dar convergența procentuală nu înseamnă convergență absolută. În cifre nete, diferența dintre Vaslui și București se mărește, nu se micșorează: de la 50.280 euro în 2026 la 52.538 euro în 2028. Pentru ca județele sărace să recupereze efectiv din decalaj – nu doar să crească procentual mai rapid pe o bază mică – ar avea nevoie de rate de creștere de ordinul a 30-40% pe an, susținute pe perioade lungi, ceea ce nu apare nicăieri în prognoza CNSP.
Pragul european și locul României
Folosind reperul utilizat de Comisia Europeană pentru fondurile de coeziune – aproximativ 75% din media UE pe cap de locuitor, undeva la 23.000-25.000 euro la nivelurile actuale – situația devine și mai clară: 36 din cele 41 de județe românești (plus municipiul București ca unitate separată) se află sub acest prag în 2026. Practic, cu excepția Capitalei, a Clujului și a unui mănunchi de județe din vestul și sudul țării (Timiș, Gorj, Constanța, Prahova, Brașov, Sibiu), toată România rămâne, în termeni europeni, o regiune „în urmă” – eligibilă pentru fonduri structurale, nu generatoare de convergență.
Această hartă explică, de fapt, mai mult decât diferențele de PIB. Explică de ce migrația internă continuă spre București, Cluj și Timișoara, de ce piața imobiliară din aceste trei orașe rămâne sub presiune constantă, și de ce discuția despre „România profundă” – cea rurală, îmbătrânită și subdezvoltată – nu este o metaforă, ci o descriere economică precisă a unei jumătăți de țară care produce, an de an, sub jumătate din media națională.
De ce Gorj are PIB/capita atât de mare
Industria de energie – Gorj are Hidroelectrica și alte companii energetice de mare valoare, care produc PIB uriaș dar cu puțini angajați
Productivitate mare, nu venit mare – PIB-ul județean include valoarea produsă de companii energetice, dar ace…
Read the full article at HotNews →
RO