Decizia
Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR a declanșat una dintre
cele mai intense dezbateri din zona financiar-bancară din ultimii
ani. În centrul discuției se află o întrebare simplă, dar cu
răspuns complicat: pot românii să recupereze bani dacă au avut
credite legate de ROBOR?
Românii ar putea da băncile în judecată din cauza ROBOR. Foto Shutterstock
În
timp ce autoritatea de concurență susține că unele bănci au
influențat mecanismul de stabilire a indicelui, băncile resping
acuzațiile și anunță că vor contesta sancțiunile. Specialiștii
consultați de „Adevărul” explică faptul că situația fiecărui
client trebuie analizată individual, iar despăgubirile nu sunt
automate.
Impactul economic al ROBOR: posibile efecte în
lanț pentru milioane de credite
Analistul de date din domeniul bancar Silviu Gresoi a explicat
pentru „Adevărul” că, în cazul în care acuzațiile
Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță,
efectele asupra consumatorilor ar putea fi semnificative, având în
vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de
introducerea IRCC. „ Dacă acuzațiile formulate de Consiliul
Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul
asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat
indicele de referință pentru milioane de contracte de credit ”, a
declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi.
El explică faptul că, în practică, chiar și variații reduse
ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot genera
costuri suplimentare importante pentru debitori atunci când sunt
aplicate pe perioade lungi și la volume mari de credite. În aceste
condiții, spune analistul, persoanele care au credite în lei legate
de ROBOR ar fi putut suporta rate mai mari decât ar fi rezultat
într-o piață complet concurențială.
În ceea ce privește recuperarea eventualelor pierderi, Silviu
Greșoi subliniază că mecanismul juridic nu este automat și nici
simplu de aplicat în practică. „Aplicarea unei amenzi de către
Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea
clienților”, a precizat acesta, arătând că fiecare consumator
ar trebui să demonstreze existența unui prejudiciu concret și
legătura directă dintre comportamentul sancționat și costurile
suportate în contractele de credit.
Analistul mai arată că, în funcție de motivarea finală a
deciziei și de soluția instanțelor, ar putea apărea acțiuni
individuale sau chiar colective ale consumatorilor, însă amploarea
acestora va depinde de claritatea probelor și de modul în care va
fi stabilit impactul real asupra dobânzilor plătite. În acest
moment, spune el, discuția rămâne una deschisă, aflată în
așteptarea parcursului juridic complet al dosarului.
Ce pot face concret românii: totul pornește de
la contract
Avocata de business Elena Grecu a explicat pentru „Adevărul”
că primul pas pentru orice client este verificarea contractului de
credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate în același
mod.
„ROBOR este un indice de referință folosit în anumite
contracte de credit cu dobândă variabilă. Mai simplu spus, este un
reper după care banca putea calcula dobânda, de regulă prin
formula: ROBOR plus marja fixă a băncii. Dacă această formulă
apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în
contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul,
situația trebuie analizată separat” , a declarat avocata Elena
Grecu.
Ea subliniază că simpla existență a unei decizii de
sancționare nu produce automat efecte pentru clienți.
„O amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă
automat că fiecare client are dreptul la despăgubiri și nu
înseamnă automat că fiecare rată plătită a fost calculată
greșit. O astfel de concluzie se poate trage doar după analiza
contractului, a perioadei vizate și a documentelor bancare” , a
explicat ea.
Avocata atrage atenția și asupra riscului de dezinformare din
spațiul public.
„ Mesajul meu este să nu luați decizii doar pe baza știrilor
sau a rețelelor sociale. Într-un astfel de subiect contează
documentele și informațiile oficiale, altfel vă puteți implica în
procese costisitoare fără rezultat”, a adăugat aceasta.
Decizia Consiliului Concurenței nu este finală
La rândul său, avocata Carmen Bănățeanu arată că, din punct
de vedere juridic, discuția despre despăgubiri este prematură în
acest moment, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este
definitivă.
„Din perspectiva unui avocat de business, analiza trebuie
nuanțată. Investigația Consiliului Concurenței s-a concentrat
exclusiv asupra unor presupuse comportamente anticoncurențiale, fără
a integra în mod adecvat particularitățile de funcționare ale
sistemului bancar. De asemenea, decizia nu este definitivă, astfel
încât, în stadiul actual, consumatorii nu pot valorifica efectele
acesteia”, a declarat pentru „Adevărul”
Carmen Bănățeanu.
Cu alte cuvinte, chiar dacă băncile au fost sancționate,
efectele juridice finale depind de decizia instanțelor.
Impactul juridic al deciziei ROBOR: posibile
procese…
Read the full article at Adevărul →
RO