Un studiu recent publicat în revista de specialitate Environment International ridică semne de întrebare cu privire la siguranța alimentelor păstrate în ambalajele originale din plastic. Cercetătorii au demonstrat că substanțele chimice din ambalaje pot migra în alimente chiar și atunci când acestea sunt depozitate la frigider sau în congelator, contrar percepției că temperaturile scăzute opresc acest proces.
Plasticul din ambalaje ajunge în alimente. FOTO: Shutterstock
Cercetarea a fost realizată de Institutul de Diagnostic de Mediu și Studii Hidrologice din Spania, în colaborare cu Universitatea din Florența, și este considerată prima care analizează migrarea compușilor chimici din plastic în condiții reale de depozitare casnică, notează
okdiario .
Până acum, majoritatea studiilor s-au concentrat asupra efectelor temperaturilor ridicate asupra ambalajelor din plastic. Noua cercetare arată însă că transferul de substanțe chimice are loc și la temperaturi de refrigerare și congelare.
Specialiștii au analizat patru categorii de compuși utilizați frecvent în fabricarea ambalajelor:
ftalați;
esteri organofosforici;
bisfenoli;
plastifianți alternativi.
Aceste substanțe sunt adăugate pentru a conferi plasticului flexibilitate, rezistență și durabilitate.
În cadrul experimentului au fost testate tăvi din polistiren, tăvi compostabile, folii alimentare și pungi pentru congelare.
Somon, ton și merluciu, folosite în experiment
Cercetătorii au depozitat mostre de somon, ton și merluciu în diferite tipuri de ambalaje.
Peștele a fost păstrat:
la 4 grade Celsius timp de 48 de ore;
la minus 18 grade Celsius timp de 30 de zile.
Rezultatele au arătat că, indiferent de metoda de depozitare, substanțele chimice din ambalaje au ajuns în alimente.
În unele cazuri, rata de transfer a unor bisfenoli a ajuns la 100%.
De asemenea, adipatul de di(2-etilhexil), un plastifiant folosit ca alternativă la compușii restricționați, a înregistrat un transfer de peste 95% în probele de somon analizate.
Timpul petrecut în ambalaj este factorul decisiv
Autorii studiului susțin că principalul factor care influențează migrarea compușilor chimici este perioada de contact dintre aliment și ambalaj.
Cu cât produsul rămâne mai mult timp în plastic, cu atât crește cantitatea de substanțe absorbite.
Cel mai nefavorabil scenariu identificat de cercetători a fost depozitarea merluciului timp de 30 de zile într-o tavă compostabilă, la congelator.
La polul opus, cele mai reduse niveluri de contaminare au fost observate în cazul peștelui refrigerat pentru perioade scurte în pungi din plastic.
Cele mai mari îngrijorări sunt legate de bisfenolul A (BPA), unul dintre cei mai utilizați compuși în industria plasticului.
În aproape jumătate dintre scenariile analizate, nivelurile estimate au depășit pragurile de siguranță stabilite de autoritățile europene.
În 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a redus de 20.000 de ori doza zilnică tolerabilă de BPA, de la 4.000 la doar 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală.
Legătură îngrijorătoare între un obiect de uz cotidian și bolile cardiace. Ce au descoperit cercetătorii
Potrivit specialiștilor, bisfenolul A este asociat cu:
perturbări hormonale;
afectarea sistemului imunitar;
probleme de fertilitate;
creșterea riscului unor tipuri de cancer.
Din ianuarie 2025, Uniunea Europeană a interzis utilizarea BPA în materialele care intră în contact cu alimentele, însă producătorii beneficiază de o perioadă de tranziție înainte ca măsura să fie aplicată complet.
Plasticul „fără BPA” nu este întotdeauna mai sigur
Experții avertizează că eticheta „BPA-free” nu garantează automat lipsa riscurilor.
Multe produse folosesc în locul BPA alți compuși similari, precum bisfenolul S (BPS) sau bisfenolul F (BPF), despre care cercetările sugerează că pot avea efecte comparabile asupra organismului.
Uniunea Europeană a adoptat în 2024 un regulament care prevede restricționarea progresivă a întregii familii de bisfenoli utilizați în ambalajele alimentare. Schimbările vizibile pe piață sunt așteptate însă abia în următorii ani.
O substanță din plastic, asociată cu anxietatea
Pe lângă problema migrației compușilor în alimente, cercetătorii au prezentat recent noi date privind efectele ftalatului de di-(2-etilhexil) (DEHP), unul dintre cei mai răspândiți plastifianți, conform ScienceDaily.
Greșeala care-ți transformă bagajul în magnet pentru hoți: de ce să nu îți înfoliezi valiza în plastic și ce culori să eviți
În cadrul unei cercetări prezentate la conferința ENDO 2026 de la Chicago, oamenii de știință au observat că șobolanii expuși la DEHP înainte de naștere și în primele săptămâni de viață au dezvoltat comportamente asociate anxietății la vârsta adultă.
Animalele au evitat spațiile deschise și au petrecut mai mult timp imobilizate, comportamente considerate indicatori ai anxietății crescute.
Autorii studiului subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru…
Read the full article at Adevărul →
RO