De ce unii reușesc să pună constant bani deoparte, în timp ce alții ajung să se întrebe unde s-a dus salariul înainte de finalul lunii? Experții financiari spun că răspunsul nu ține întotdeauna de nivelul veniturilor, ci de obiceiurile dezvoltate în timp și de modul în care sunt gestionate deciziile financiare.
Micile obiceiuri care îți pot aduce mii de euro în plus la pensie Sursă foto: Shutterstock
De ce nu reușesc mulți oameni să economisească
Pentru multe persoane, economisirea rămâne un obiectiv care este amânat de la o lună la alta. Adrian Asoltanie, expert financiar, spune că nivelul salariului contează, însă nu este singurul factor care explică dificultatea de a pune bani deoparte.
„Când vine vorba de cât de mult contează nivelul salariului în procesul de economisire este un factor important, desigur, pentru că ai cheltuieli ale vieții de care nu scapă absolut nimeni, cu locuința, cu mâncarea, cu sănătatea, cu transportul, cu datoriile, cu obligațiile pe care le avem cu toții”, declară acesta pentru „Adevărul”.
În opinia sa, una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea economisirii până la finalul lunii. „Principalul element este lipsa obiceiului de a economisi, pentru că o greșeală pe care o fac foarte mulți oameni este că lasă economisirea pe ce rămâne la finalul lunii și de obicei nu prea rămâne nimic la finalul lunii, situație care se întâmplă și la cei cu venituri de 3.500 lei, dar se întâmplă și la cei cu venituri de 3.500 euro”, explică specialistul.
Principiul „plătește-te pe tine primul”
Soluția recomandată de expert este simplă: economisirea trebuie făcută imediat după încasarea salariului.
„Acest principiu se numește plătește-te pe tine primul, înainte să plătești banca, compania de gaze, de curent, de internet, de telefon, platformele sau aplicațiile pe care le folosești. Plătește-te pe tine primul”, spune Adrian Asoltanie.
El recomandă inclusiv cumpărarea de valută în ziua salariului. „O recomandare foarte simplă în zona de economisire este: în ziua de salariu, oprește-te la o casă de schimb valutar și cumpără 10 euro sau 20 euro sau 50 euro dacă veniturile sunt mici. Psihologic, românii umblă foarte greu la economiile în valută pentru cheltuieli de impuls și ăsta este un element important în disciplina economisirii”, afirmă expertul.
Nu toți oamenii au aceeași capacitate de a economisi
Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, atrage atenția că discuțiile despre disciplină financiară ignoră adesea contextul economic în care trăiesc oamenii.
„Cred că este important să începem această discuție cu o clarificare pe care o consider esențială și care lipsește frecvent din spațiul public: nu toți oamenii au, în mod real, aceeași capacitate de a economisi”, spune aceasta.
Psihoterapeutul subliniază că există persoane care trăiesc de la o lună la alta și care întâmpină dificultăți în acoperirea nevoilor de bază.
„În aceste situații, a spune că nu economisesc pentru că nu au disciplină financiară pare profund nedrept. De aceea, consider că este important să nu transformăm o problemă structurală într-una exclusiv individuală”, explică ea.
Potrivit spuselor sale, economisirea devine realist posibilă abia atunci când există un minim de stabilitate financiară și psihologică. Cercetările arată că stresul financiar cronic reduce capacitatea de planificare și consumă o parte importantă din resursele cognitive ale unei persoane.
Ce fac diferit oamenii care reușesc să pună bani deoparte
În ciuda diferențelor de venit, atât specialiștii în finanțe, cât și cei din domeniul psihologiei observă un element comun: oamenii care economisesc constant nu se bazează exclusiv pe voință.
„Diferența nu ține, în primul rând, de moralitate sau disciplină, ci de arhitectura deciziilor. Oamenii care reușesc să economisească constant nu se bazează pe motivație, ci pe sisteme”, afirmă Gabriela Răileanu.
Potrivit acesteia, cei care economisesc cu succes automatizează transferurile către conturile de economii, separă banii pe categorii și reduc numărul deciziilor zilnice legate de bani.
Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
„Psihologic vorbind, acest lucru este esențial, pentru că mintea umană favorizează constant prezentul în detrimentul viitorului. Fără mecanisme automate, viitorul pierde aproape întotdeauna competiția cu nevoile imediate”, explică psihoterapeuta.
Aceeași idee este susținută și de Adrian Asoltanie, care consideră că automatizarea compensează lipsa de disciplină.
„Automatizarea în economisire compensează lipsa de disciplină și duce la o acumulare consistentă pe termen lung”, spune expertul financiar.
El recomandă activarea unor mecanisme automate de economisire și investiții, inclusiv prin Pilonul III de pensii sau prin alte instrumente financiare care permit contribuții regulate.
Greșelile care pot costa scump pe termen lung
Potrivit lui Adrian Asoltanie, una di…
Read the full article at Adevărul →
RO