Curtea de Apel din Paris a dispus predarea imediată a lui Paul de România către autoritățile române. Decizia nu este însă definitivă. Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, consideră hotărârea un succes al cooperării judiciare dintre România și Franța.
Curtea de Apel din Paris a decis, joi, 18 iunie, predarea lui Paul de România către autoritățile române, în cadrul procedurii judiciare desfășurate între România și Franța. Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției, care a descris hotărârea drept un moment important într-un dosar ce se află de aproximativ trei ani pe rolul instanțelor franceze.
„Astăzi, 18 iunie a.c., Curtea de Apel Paris a dispus predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, în cadrul procedurii judiciare desfășurate în baza cooperării dintre autoritățile competente din România și Franța” , a transmis instituția.
Ministerul Justiției a subliniat că decizia reprezintă „un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România și Franța” , dar a precizat că hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată.
„Menționăm că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Paris nu este definitivă la acest moment și că în prezent, sus-numitul se află sub control judiciar”, au mai transmis reprezentanții ministerului.
Decizia vine după mai multe refuzuri ale instanțelor franceze de a-l preda pe Paul de România, în pofida solicitărilor repetate formulate de autoritățile române.
Radu Marinescu: „Nimeni nu este mai presus de lege”
Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a salutat hotărârea instanței franceze și a evidențiat eforturile depuse de echipa Ministerului Justiției pentru obținerea acestui rezultat.
„Curtea de Apel din Paris a dispus predarea lui Paul de România către autoritățile române. Deși hotărârea nu este încă definitivă, aceasta reprezintă un succes important al cooperării judiciare internaționale, rezultat al muncii susținute și profesioniste a echipei Ministerului Justiției, pe care o felicit” , a scris Marinescu pe Facebook.
Acesta a apreciat că soluția confirmă buna colaborare dintre cele două state.
„Soluția confirmă buna cooperare judiciară dintre România și Franța, două state unite de aceleași valori fundamentale: respectul pentru statul de drept, încrederea reciprocă între autoritățile judiciare și executarea hotărârilor judecătorești definitive”, a precizat fostul ministru.
Radu Marinescu a susținut că autoritățile române au continuat demersurile chiar și după respingerea unor cereri anterioare.
„După respingerea succesivă a cererilor formulate anterior, nu am renunțat. În ultimul an, am perseverat și am utilizat toate instrumentele juridice disponibile la nivel european și internațional, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene” , a afirmat acesta.
Mesajul său s-a încheiat cu o declarație fermă privind respectarea hotărârilor judecătorești.
„Mesajul este clar: nimeni nu este mai presus de lege, iar hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate și executate. Toleranță zero față de cei care încearcă să se sustragă justiției!”, a transmis Radu Marinescu.
De ce a fost condamnat Paul de România
Paul de România a fost condamnat definitiv în decembrie 2020 la trei ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2006-2013, acesta ar fi făcut parte dintr-un grup care a urmărit obținerea unor proprietăți revendicate fără drept, printre care Ferma Regală Băneasa și Pădurea Snagov. Anchetatorii au estimat atunci prejudiciul la aproximativ 145 de milioane de euro.
Paul de România a părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței definitive și a fost dat în urmărire internațională. În iunie 2022 a fost localizat la Paris, însă instanțele franceze au refuzat ulterior, în mai multe rânduri, să îl predea autorităților române.
În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins extrădarea, invocând presupuse nereguli privind compunerea completului de judecată care l-a condamnat în România și existența unui risc de încălcare a unor drepturi fundamentale.
Ulterior, Paul de România a fost identificat și în Malta, unde o nouă cerere de extrădare formulată de România a fost de asemenea respinsă. În 2025, autoritățile române au emis un nou mandat european de arestare, iar acesta a fost reținut din nou în Franța.
Paul Philippe de România deține cetățenie română, franceză și britanică și nu a fost recunoscut ca membru al Familiei Regale a României de către fostul rege Mihai I al României. Decizia pronunțată acum de Curtea de Apel din Paris reprezintă cel mai important pas făcut până în prezent în direcția aducerii sale în România pentru executarea pedepsei.
Read the full article at Adevărul →
RO