Demența
afectează tot mai mulți români, iar primele semne sunt adesea ignorate sau
confundate cu simple probleme de memorie. Dr. Clara Marion Resit, medic primar neurolog la
MedLife explică pe înțelesul tuturor cum debutează boala, cine este la risc și
ce putem face pentru a încetini evoluția acesteia, într-un context în care
studiile internaționale aduc noi speranțe.
Demența
„nu e doar uitare”
Pentru
mulți oameni, demența este confundată cu uitarea obișnuită. În realitate,
vorbim despre o boală gravă, progresivă.
„Este
o afecțiune a creierului care alterează funcția cognitivă (inteligența,
memoria) în mod persistent, cu evoluție spre invaliditate și moarte. Este o
boală degenerativă, dacă ne referim cel puțin la demența Alzheimer, dar și la
cea din boala Parkinson, la demența fronto-temporală – adică cea de care suferă
Bruce Willis, mai ușor spus. Există și demența vasculară, cea asociată
diferitelor tipuri de AVC”, explică dr. Clara Resit.
Medicul
subliniază că demența nu este o consecință normală
a îmbătrânirii, ci o patologie care afectează progresiv funcțiile esențiale ale
creierului. Această realitate este confirmată și de raportul amplu publicat în The Lancet Commission on
Dementia Prevention , care arată că boala are o evoluție ireversibilă și este una
dintre principalele cauze de dizabilitate la vârstnici.
Cifre
îngrijorătoare: tot mai mulți pacienți, de la an la an
Incidența
bolii crește odată cu vârsta, iar realitatea din cabinet confirmă statisticile.
„Evaluările
statistice se fac la segmentul de populație de peste 65 ani și, în general, dar
aproape sigur și în România, frecvența este de 10-12% din totalul acestei
populații, să spunem, în vârstă. Știm că acest procent crește cu fiecare
decadă, astfel că la populația peste 80 ani este de 25%.
În
fiecare lună am cel puțin un pacient nou cu demență, așa încât pot spune că în
fiecare an sunt circa 12-15, după cum și în fiecare an pierd pacienți care se
agravează și mor”, spune dr. Resit.
Datele
sunt în linie cu cele ale Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS) ,
care confirmă creșterea accelerată a numărului de cazuri. În 2021, 57 de
milioane de oameni sufereau de demență la nivel mondial, dintre care peste 60%
locuiau în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an, există aproape 10
milioane de cazuri noi, susține OMS.
Primele
semne: „gafele” care nu trebuie ignorate
Debutul
bolii este subtil, iar simptomele sunt adesea trecute cu vederea.
„Pacienții
își dau seama că nu se mai descurcă să rezolve situații un pic mai complicate
pe care le gestionau ușor înainte, nu mai pot opera mai multe date, nu își
amintesc detalii din întâmplări recente, nu mai sunt atenți la detalii
spațiale, fac confuzii, toate acestea se întâmplă în condiții în care, de
regulă, au o activitate cotidiană liniștită, regulată, previzibilă și un somn
satisfăcător.
Din
păcate, destul de des pacienții vin cu un fiu sau o fiică sau cu soțul/soția,
care deja sunt îngrijorați din cauza «gafelor» și încurcăturilor serioase,
pierderilor de memorie care duc la repetiția întrebărilor și a relatărilor pe
care le fac pacienții, a ignorării acestor deficiențe, iar acesta e un stadiu
deja «copt»”, explică medicul.
Cercetările
publicate în Alzheimer’s & Dementia arată că afectarea memoriei
recente și a funcțiilor executive sunt printre primele semne ale bolii.
Cine
este la risc de demență
Potrivit
dr. Resit, există mai mulți factori care cresc riscul de demență:
vârsta peste 65 de ani
sexul feminin
nivel educațional scăzut
bolile cardiovasculare
traumatismele craniene
„Să
nu uităm de genetică”, atrage atenția medicul, menționând genele implicate în
apariția bolii Alzheimer.
Studiile
internaționale arată că mulți dintre acești factori pot fi controlați, ceea ce
deschide calea prevenției.
Rolul
geneticii și testarea
Genetica
joacă și ea un rol crucial:
Gene cauzatoare: Presenilina 1, 2 și APP
pot produce boala precoce (sub 65 de ani).
Gena de risc: APOE epsilon 4 este
asociată cu instalarea bolii la vârste înaintate.
Analiza
genetică este recomandată pacienților tineri (sub 65 de ani), celor care
urmează să înceapă terapii biologice cu anticorpi monoclonali sau
descendenților celor diagnosticați cu forme precoce. Deși o analiză negativă
poate liniști, una pozitivă creează adesea angoase, mai ales că testările sunt
scumpe și nedecontate.
Se
pot testa proteine serice (fosfo-tau 181 și 217) sau proteine din lichidul
cerebrospinal (fosfo-tau și beta-amiloid). Un titru crescut al acestora
confirmă diagnosticul de Alzheimer. Un rezultat cert ajută
familia să anticipeze dificultățile și să devanseze acțiuni importante înainte
ca boala să progreseze.
Se
poate preveni demența?
„Este
important să ducem o viață ordonată și să tratăm factorii de risc vascular, să
tratăm și bolile psihice cele minore”, recomandă dr. Resit.
Dieta: Echilibrată în
proteine, fibre și grăsimi sănătoase.
Somnul: Minimum 6 ore de odihnă
pe noapte.
Mişcarea: Exerciții fizice
zilnice, preferabil în aer li…
Read the full article at Adevărul →
RO