Viorel Paška je bil postavljen pod sodni nadzor v primeru "dneva groze" v Bihoru

Viorel Pașca, un bărbat din județul Bihor, a fost plasat sub control judiciar în cadrul unui dosar care investighează o rețea de centre de îngrijire ilegale, denumite „azilele groazei”. Decizia a fost luată după audieri desfășurate joi, 2 iulie, la Tribunalul București, în urma unei anchete conduse de Procuratura Anticorupției (DIICOT). Împreună cu soția sa, doi dintre fiii lor și asistenta-șefă, Pașca a fost supus controlului judiciar, în schimbarea inițială a cererii de arestare preventivă. Această decizie afectează cinci persoane, toate fiind suspectate de participarea la o activitate ilegală care include exploatarea financiară a persoanelor vulnerabile.

Dosarul vizează o rețea de centre în care erau adăpostite sute de persoane vârstnice, bolnave sau fără locuință. Anchetatorii susțin că aceste centre funcționau ilegal, iar beneficiarii erau exploatati financiar și lipsiți de libertatea de a decide asupra propriei vieți. Procurorii DIICOT au formulat acuzații contra lui Viorel Teodor Pașca, acuzându-l de constituirea unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată. Acuzațiile includ utilizarea „altor procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, cu aplicarea circumstanței agravante prevăzute de Codul penal. Rechizitoriul provizoriu conține 210 acte materiale în sarcina lui Pașca.

Ancheta DIICOT a fost declanșată după percheziții efectuate în județul Bihor, în timpul cărora au fost descoperite 18 imobile în care se aflau peste 400 de persoane vulnerabile. Multe dintre aceste persoane suferau de dizabilități grave, afecțiuni psihice sau erau fără adăpost. În timpul descinderilor, au fost găsite și un seif cu carduri bancare, documente de identitate și alte înscrisuri. Procurorii susțin că membrii grupării ar fi încasat pensiile, indemnizațiile de handicap și alte drepturi bănești ale beneficiarilor, în timp ce aceștia ar fi fost izolați de familii și lipsiți de posibilitatea de a-și administra singuri veniturile.

Rețeaua a funcționat încă din 2006 și a fost construită în jurul persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate extremă. Procurorii descriu mecanismul ca pe o activitate desfășurată sistematic, prin care persoane bolnave, cu dizabilități severe sau fără adăpost ar fi fost exploatate în scopul obținerii unor beneficii financiare. În apărarea sa, Viorel Pașca a susținut că a salvat sute de persoane vulnerabile și că este „mândru” de activitatea sa. El a afirmat că a solicitat în repetate rânduri miniștrilor Sănătății să preia persoanele aflate în grija sa, dacă autoritățile consideră că activitatea desfășurată este necorespunzătoare. A comparat activitatea sa cu scena finală din filmul „Lista lui Schindler”, spunând că regretă doar că „ar fi mai putut salva unul”.

Avocatul lui Pașca, Răzvan Doseanu, a anunțat că decizia judecătorilor nu este definitivă, iar decizia va fi discutată ulterior. Pașca a negat orice responsabilitate a copiilor săi în activitatea centrelor, susținând că ei au fost implicați doar în sarcini simple precum tunderea iarbei sau adunarea lemnelor. El a afirmat că beneficiarii din centrele sale au avut condiții mai bune decât cele din mediile din care proveneau, iar i-a dus pe beneficiari la ștrand, la cinema, la meciuri de fotbal și la grătare. În plus, a menționat că, în urma unui control desfășurat de mai multe instituții, activitatea sa a fost apreciată pozitiv, dar i s-a recomandat autorizarea locuințelor.