Nearly 1.2 million migrants have applied for legal status in Spain.

Aproape 1,2 milioane de migranți fără acte de identitate au aplicat pentru un statut legal în Spania, în cadrul unui program larg lansat de guvernul socialiştilor condusi de Pedro Sánchez. Această măsură, care contrazice tendința europeană de înăsprire a reglementărilor privind imigrația ilegală, a generat reacții diverse, atât din interiorul Spaniei, cât și în restul Europei. Conform datelor finale publicate joi, în perioada cuprinzătoare de la mijlocul lunii aprilie până la 30 iunie, autoritățile spaniole au înregistrat 1.174.978 de cereri, din care peste 600.000 sunt deja în curs de procesare. Acest număr excede estimările inițiale de 500.000 de regularizări, demonstrând o mare popularitate a programului printre populația migrantă.

Programul de regularizare, care vizează migranții care trăiesc ilegal în Spania, permite celor care îndeplinesc condiții specifice – cum ar fi absența antecedentelor penale și domiciliul în țară cel puțin cinci luni consecutive – să obțină un permis de muncă și de ședere valid doar pe teritoriul Spaniei. Deși oficialii mențin că procesul va dura trei luni, experții estimează că majoritatea aplicaților vor trece prin mai multe etape birocratice, iar unii dintre ei pot fi refuzați din cauza lipsei documentelor necesare. În plus, 57% dintre solicitanți sunt bărbați, iar 43% femei, iar majoritatea sunt tineri, cu vârsta sub 45 de ani.

Originea migranților variază semnificativ, cu cei mai mulți provenind din America Latină. Astfel, Columbienii reprezintă 25,9% din total, urmați de cetățenii statelor africane, care contribuie cu 22,9%. Marocul, Venezuela și Peru sunt printre cele mai reprezentate țări de origine, cu participații de 13,3%, respectiv 11,8% și 8,8%. Această distribuție reflectă tendința globală a fluxurilor migratorii, unde țările din America Latină și Africa continuă să fie surse importante pentru imigrația în Spania.

Reacțiile asupra programului au fost polarizate. Mediul de afaceri spaniol a salutat inițiativa, considerând-o esențială pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, în special în sectoare precum construcțiile. Pe de altă parte, opoziția conservatoare și cea de extremă dreapta au exprimat critici severe, susținând că măsura ar putea stimula o nouă creștere a imigrației ilegale. Această contestare a fost accentuată de declarațiile recente ale primei ministrului italienne, Giorgia Meloni, care a atacat decizia Spaniei în cadrul discuțiilor interne ale Uniunii Europene, susținând că aceasta va avea efecte negative asupra vecinilor spanioli. Sánchez a răspuns criticând poziția intransigentă a Meloni, ceea ce a dus la tensiuni în cadrul Consiliului UE.

De asemenea, organizațiile non-guvernamentale au exprimat preocupări legate de eficiența și accesibilitatea procesului. ONG-urile precum CEAR și Cepaim au organizat campanii pentru a îndruma migranții în procesul de regularizare, în special pentru cei care au întâmpinat obstacole în obținerea documentelor necesare. Deși autoritățile mențin că nu vor prelungi termenul limită, experții susțin că este necesară o soluție permanentă pentru a evita situația în care migranții rămân într-o stare de ședere neregulată timp de două ani. În ciuda acestor provocări, programul de regularizare pare să fi reușit să atragă o mare parte din populația migrantă, demonstrând o dorință clară de integrare și stabilizare a acestor grupuri în societatea spaniolă.