The USR's reaction after several of its members were included in the CSM's list of detractors of justice

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat recent o hotărâre care include pe liste multiple membri ai Uniunii Salvați România (USR), acuzându-i că participă la o campanie de „decredibilizare a justiției”. Decizia, care a fost publicată miercuri, a provocat o reacție intensă din partea USR, care a caracterizat această mișcare ca „o ironie absurdă”. Potrivit declarațiilor transmise de USR, această listă conține nu doar membri ai partidului, ci și alte persoane sau organizații, unele dintre ele fiind catalogate fals ca „USR”, chiar dacă nu aparțin oficial acestui partid. Această situație a fost interpretată de USR ca o tentativă de a limita libertatea de exprimare și de a excluda vocea critică din discuțiile despre justiție.

Hotărârea CSM este parte dintr-un document de peste 70 de pagini, care detaliază o campanie de „decredibilizare a justiției” desfășurată de o serie de actori politici, jurnaliști și ONG-uri. Conform sursei, această campanie a fost identificată ca fiind susținută de coaliția actuală de guvernare, în special de partidele USR și PNL. Documentul menționează că decizia a fost luată după consultarea tuturor celor 239 de instanțe din România, iar 3.580 de judecători – adică 98% din cei prezenți la adunări – au semnat o petiție care denunță „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”. Astfel, CSM a afirmat că această campanie a fost responsabilă pentru deteriorarea independenței justiției.

USR a reacționat cu indignare, acuzând CSM că depășește limitele apărării legitime și că încearcă să controleze discursul public. Comunicatul USR subliniază că partidul a fost creat cu scopul de a proteja independența justiției și că membrii săi au fost mereu activi în apărarea acesteia. De asemenea, USR a menționat că în trecut, parlamentarii săi au opus legile propuse de Guvernul Dragnea, care erau percepute ca amenințătoare pentru autonomia magistraților. Prin urmare, USR consideră că includerea lor pe lista „dușmanilor justiției” este o contradicție internă și o greșeală majoră.

Reacția CSM a fost în principal direcționată spre liderii partidelor de guvernare, inclusiv pe cei din USR și PNL, precum și pe jurnaliștii și ONG-urile care, conform CSM, au promovat idei care afectau credibilitatea justiției. Într-un comunicat, procurorul CSM Claudiu Sandu a replicat direct față de Lia Savonea, o jurnalistă cunoscută pentru articolele sale critice față de justiție. Sandu a afirmat că „cei care au distrus independența Justiției pretind astăzi că o apără”, sugerând că CSM acționează într-un mod coerent cu principiile sale. Această reacție a fost interpretată ca o tentativă de a justifica decizia prin referire la acțiunile anterioare ale celor acuzați.

Pe lângă membrii USR, lista CSM include și alți actori, printre care Dominic Fritz, președintele USR, Ana Birchall, fost ministru al justiției, Cristian Ghinea, Laurențiu Ştefănescu și alți membri ai partidului. De asemenea, sunt menționate și anumiți jurnaliști și ONG-uri care, conform CSM, au contribuit la campania de discreditare. În timp ce CSM a evitat să citească explicit numele președintelui României, a menționat că „vectorii de presă ai acestora” sunt implicați în campanie, sugerezând o conexiune între media și partidele de guvernare.

În concluzie, conflictul dintre CSM și USR reflectă o tensiune mai largă în cadrul sistemului judiciar românesc, unde independența justiției este în continuă dispută. USR susține că decizia CSM este o formă de cenzură, în timp ce CSM susține că acționează în interesul stabilității statului de drept. Situația poate duce la o escaladare a tensiunilor politice și poate avea consecințe semnificative asupra relațiilor dintre instituții și partidele politice. Înainte de a se lua alte măsuri, este probabil că vor fi discuții suplimentare, iar reacțiile publice vor continua să fie intense.